Cum se împart bunurile soților conform legislației din România?
În România, partajul este reglementat de Codul Civil, iar regulile acestuia se bazează pe regimul matrimonial ales de soți. În continuare, vom explica pe înțelesul tuturor ce presupune partajul, care sunt regulile principale și ce opțiuni aveți pentru a soluționa acest proces.
Cum afli dacă regimul comunității legale se aplică în cazul tău?
Dacă nu ai semnat o convenție matrimonială înainte de căsătorie sau in timpul acesteia, acest regim se aplică și în cazul tău. Majoritatea cuplurilor sunt căsătorite sub regimul comunității legale, în care bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt considerate comune.
Ce sunt bunurile comune și cum se definesc?
Bunurile comune sunt cele dobândite de soți în timpul căsătoriei, indiferent cine le-a achiziționat. Acestea includ locuințe, mașini, economii, dar și veniturile din salarii și pensii. Proprietatea comună este de tip devălmaș, ceea ce înseamnă că niciunul dintre soți nu deține o cotă exactă până la momentul partajului.
Ce bunuri nu sunt considerate comune ci bunuri proprii?
Unele bunuri, precum cele moștenite, donate sau destinate uzului personal, sunt considerate proprietăți proprii ale fiecărui soț. De exemplu, dacă ai primit o casă prin moștenire, aceasta nu va fi inclusă în partaj, cu excepția cazului în care a fost stipulat altfel.
Ce reguli se aplică pentru datoriile comune?
Datoriile asociate bunurilor comune (de exemplu, un credit ipotecar) sunt împărțite proporțional între soți. Acestea pot fi stinse înainte de partaj sau pot influența modul în care se împart bunurile.
Cine primește casa la divort sau bunurile indivizibile?
În cazul bunurilor care nu pot fi împărțite fizic (cum ar fi o casă), instanța poate decide (mai multe despre acest topic cititi in articolul Cum se împarte casa în urma unui divorț?:
- atribuirea bunului unui soț, iar celălalt va primi o sultă (o sumă de bani echivalentă).
- vânzarea bunului și împărțirea sumelor obținute între soți.
Se poate modifica prezumția de cotă egală între soți?
Da. Deși bunurile comune sunt împărțite, de regulă, în cote egale (50%-50%), această prezumție poate fi răsturnată. Dacă unul dintre soți demonstrează că a contribuit semnificativ mai mult la dobândirea bunurilor, instanța poate decide o împărțire diferită.
Cum se realizează partajul intre soti?
Partajul poate avea loc în două moduri:
- voluntar, la notar – dacă soții ajung la un acord asupra împărțirii bunurilor (mai multe despre acest topic: Divorțul la notar: cum se face și cât costă?)
- judiciar, în instanță – dacă există neînțelegeri, instanța va decide cum se împart bunurile conform legii.
Cât durează și cât costă un partaj în instanță?
Un partaj în instanță poate dura câteva luni sau chiar ani, în funcție de complexitatea cazului. Costurile includ:
- Taxa de timbru (3-5% din valoarea bunurilor).
- Onorariul avocatului.
- Costurile evaluărilor și expertizelor.
Întrebări frecvente despre partaj:
- Este obligatoriu să faci partaj?
Nu. Foștii soți pot rămâne coproprietari, dacă sunt de acord toata viata. - Ce se întâmplă dacă un soț a contribuit mai mult financiar?
Poate solicita instanței să primească o cotă mai mare din bunurile comune, prezentând dovezi clare. - Poate un soț să schimbe yala casei fără acordul celuilalt?
Nu. Proprietatea comună trebuie folosită de comun acord. - Ce se întâmplă dacă ambii soți refuză sa primeasca un bun, cum ar fi casa?
Instanța poate ordona vânzarea bunului, iar suma obținută se împarte între soți.
Concluzie
Partajul este un proces complex, care necesită o înțelegere clară a legislației și, uneori, sprijin juridic. Dacă te confrunți cu un astfel de proces, consultarea unui avocat specializat te poate ajuta să îți protejezi drepturile și să finalizezi partajul cât mai eficient.