Divorțul cu copii minori: pașii procedurii în instanță

Când soții au copii minori, divorțul în instanță urmează, în linii mari, acești pași: depunerea cererii de divorț la judecătoria competentă, comunicarea ei celuilalt soț, efectuarea anchetei psihosociale, ascultarea copilului (obligatorie de la 10 ani), administrarea probelor și pronunțarea hotărârii. Prin aceeași hotărâre, instanța stabilește modul de exercitare a autorității părintești, locuința copilului, legăturile personale cu părintele la care copilul nu locuiește și pensia de întreținere. Criteriul care primează în toate aceste decizii este interesul superior al copilului.

Informațiile de mai jos au caracter general și nu înlocuiesc o consultație juridică adaptată situației tale.

Pe scurt

• Cu copii minori, divorțul se poate face fie în instanță, fie la notar, dar la notar doar dacă soții se înțeleg asupra tuturor aspectelor privind copiii.
• În instanță, judecătorul decide și asupra copiilor, chiar dacă părinții au ajuns la o înțelegere, verificând dacă aceasta respectă interesul copilului.
• Regula este autoritatea părintească exercitată în comun de ambii părinți.
• Copilul care a împlinit 10 ani este ascultat de instanță; poate fi ascultat și la o vârstă mai mică, dacă instanța consideră necesar.
• Instanța ia în considerare raportul de anchetă psihosocială.
• Pensia de întreținere se stabilește în funcție de nevoile copilului și de veniturile părintelui, în limitele prevăzute de lege.

Instanță sau notar?

Codul civil permite divorțul prin acordul soților la ofițerul de stare civilă sau la notar. Ofițerul de stare civilă poate constata divorțul doar dacă soții nu au copii minori. Notarul poate constata divorțul și atunci când există copii minori, cu condiția ca soții să convină asupra tuturor aspectelor: numele de familie după divorț, exercitarea autorității părintești, locuința copiilor, legăturile personale și contribuția la cheltuielile de creștere și educare.

Dacă există neînțelegeri asupra oricăruia dintre aceste aspecte, singura cale este instanța.

Pasul 1: cererea de divorț

Cererea se depune la judecătorie. Ca regulă, competentă este judecătoria în a cărei rază se află ultima locuință comună a soților, dacă cel puțin unul dintre ei mai locuiește acolo; în caz contrar, se aplică alte reguli de competență prevăzute de Codul de procedură civilă. Cererea trebuie să cuprindă, printre altele:

• temeiul divorțului (acordul soților, deteriorarea gravă a relațiilor, separarea în fapt de cel puțin doi ani sau starea de sănătate);
• datele copiilor minori;
• solicitările privind autoritatea părintească, locuința copiilor, programul de legături personale și pensia de întreținere;
• eventual, cererile privind numele de familie și partajul bunurilor comune.

Se atașează certificatul de căsătorie, certificatele de naștere ale copiilor și dovada achitării taxei judiciare de timbru, precum și probele pe care te bazezi.

Pasul 2: întâmpinarea și primul termen

Cererea se comunică celuilalt soț, care poate depune întâmpinare și, dacă dorește, cerere reconvențională, de exemplu pentru a solicita ca locuința copilului să fie stabilită la el. Legea cere, de regulă, prezența personală a soților la judecată, cu excepțiile prevăzute de lege. Instanța poate încerca împăcarea soților și poate amâna judecata în acest scop.

Pasul 3: ancheta psihosocială

Instanța dispune efectuarea unei anchete psihosociale, de regulă de către autoritatea tutelară sau serviciile de asistență socială de la domiciliul părinților. Asistenții sociali vizitează locuințele, discută cu părinții și, uneori, cu copilul, și întocmesc un raport cu privire la condițiile de creștere și educare. Raportul nu este obligatoriu pentru instanță, dar este un element important în decizie.

Pasul 4: ascultarea copilului

Codul civil prevede că minorul care a împlinit 10 ani trebuie ascultat în procedurile care îl privesc. Copilul poate fi ascultat și la o vârstă mai mică, dacă instanța consideră necesar. Ascultarea are loc, de obicei, în camera de consiliu, fără prezența părinților, iar opinia copilului este luată în considerare în raport cu vârsta și gradul lui de maturitate. Ea nu este însă decisivă în sine.

Pasul 5: probele

Fiecare părinte poate propune probe: înscrisuri (adeverințe de venit, acte privind locuința, documente medicale sau școlare), martori, interogatoriu. Instanța admite probele utile soluționării cauzei.

Ce decide instanța cu privire la copii

Aspect	Regula generală
Autoritatea părintească	Se exercită în comun de ambii părinți. Exercitarea exclusivă de către un părinte se dispune doar pentru motive întemeiate, în interesul copilului.
Locuința copilului	Se stabilește la unul dintre părinți, dacă aceștia nu se înțeleg sau dacă înțelegerea lor contravine interesului copilului.
Legăturile personale	Părintele la care copilul nu locuiește are dreptul la legături personale, după un program stabilit de comun acord sau de instanță.
Pensia de întreținere	Se stabilește în funcție de nevoile copilului și de mijloacele părintelui; legea prevede limite maxime raportate la venitul net lunar și la numărul copiilor.

Pentru pensia de întreținere, Codul civil prevede că aceasta poate fi de până la o pătrime din venitul lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și jumătate pentru trei sau mai mulți copii, cumulat cu eventualele alte obligații de întreținere.

Cât durează

Durata depinde de încărcarea instanței, de numărul de termene, de complexitatea probelor și de gradul de conflict dintre părinți. Un divorț în care părinții se înțeleg asupra tuturor aspectelor se încheie, de regulă, mult mai repede decât unul contencios, în care se dispută locuința copilului sau pensia de întreținere.

Sfaturi practice

• Păstrează comunicarea cu celălalt părinte cât mai civilizată, inclusiv în scris; mesajele pot ajunge probe.
• Nu implica copilul în conflict și nu îi cere să „aleagă”.
• Strânge din timp documentele privind veniturile, cheltuielile copilului și condițiile de locuit.
• Gândește-te la un program de legături personale realist, adaptat vârstei copilului și școlii.
• Discută cu un avocat înainte de a depune cererea, pentru a stabili strategia și probele.

Întrebări frecvente

Pot divorța la notar dacă avem copii minori?

Da, dacă sunteți de acord asupra tuturor aspectelor privind copiii: autoritatea părintească, locuința, legăturile personale și contribuția la cheltuieli. Altfel, divorțul se face în instanță.

De la ce vârstă este ascultat copilul?

Copilul care a împlinit 10 ani este ascultat obligatoriu. Instanța poate asculta și un copil mai mic, dacă apreciază că este necesar.

Ce înseamnă autoritate părintească comună?

Că ambii părinți iau împreună deciziile importante privind copilul, cum ar fi educația, tratamentele medicale importante sau schimbarea locuinței, chiar dacă acesta locuiește cu unul dintre ei.

Cât poate fi pensia de întreținere?

Până la o pătrime din venitul net lunar pentru un copil, o treime pentru doi și jumătate pentru trei sau mai mulți, în funcție de nevoile copilului și mijloacele părintelui.