Bunurilor comune dobandite în perioada dintre căsătoria în străinătate și recunoașterea in România

Căsătoriile încheiate în străinătate sunt din ce în ce mai frecvente în rândul cetățenilor români, iar recunoașterea acestora pe teritoriul României ridica unele întrebări juridice și administrative. De la retroactivitatea efectelor juridice până la mențiunile necesare în acte notariale, acest articol oferă clarificări esențiale pentru cei aflați într-o astfel de situație.

Căsătoria încheiată în străinătate și recunoașterea sa în România

O căsătorie încheiată în străinătate este valabilă în România dacă a fost celebrată conform legislației din statul respectiv. Pentru a produce efecte juridice pe teritoriul României, aceasta trebuie recunoscută oficial prin transcrierea actului de căsătorie la autoritățile competente (de obicei, Serviciul de Stare Civilă). Termenul prevăzut de lege pentru această procedură este de 6 luni de la încheierea căsătoriei.

Efectele juridice ale căsătoriei, precum regimul matrimonial, se aplică retroactiv de la data celebrării în străinătate, nu de la momentul recunoașterii administrative în România. Acest lucru este important în special în cazul dobândirii bunurilor comune în perioada dintre căsătorie și recunoaștere.

Obligația de a declara starea civilă reală in fata notarului public

În cazul achiziției unui imobil sau în alte acte notariale, cumpărătorul are obligația să își declare starea civilă reală, chiar dacă căsătoria nu a fost încă recunoscută oficial în România. Notarul trebuie să menționeze în act statutul de „căsătorit” și să facă referire la actul de căsătorie din străinătate.

Această practică este crucială pentru respectarea principiului transparenței juridice și pentru evitarea posibilelor conflicte privind regimul matrimonial. În caz contrar, pot apărea complicații în situația unui eventual partaj sau al altor demersuri juridice.

Implicațiile juridice ale retroactivității căsătoriei

Recunoașterea căsătoriei în România consolidează statutul juridic al soților și validează retroactiv regimul matrimonial. Aceasta înseamnă că bunurile dobândite după data căsătoriei, dar înainte de recunoașterea sa în România, sunt considerate bunuri comune în regimul comunității legale, cu condiția ca soții să nu fi optat pentru un alt regim matrimonial.

În cazul în care notarul omite să menționeze statutul de căsătorit al cumpărătorului, iar ulterior căsătoria este recunoscută, bunurile achiziționate în perioada respectivă pot fi reevaluate juridic, ceea ce duce la modificări ale titularului dreptului de proprietate.

Pe scurt…

Este esențial ca toate documentele oficiale și actele notariale să reflecte corect starea civilă reală, chiar dacă formalitățile de recunoaștere nu au fost încă finalizate. Prin respectarea acestor reguli, eventualele complicații juridice sunt evitate, iar drepturile părților sunt ocrotite.