Partajul bunurilor comune: ce intră în masa partajabilă

În masa partajabilă intră bunurile comune ale soților: tot ce a dobândit oricare dintre voi în timpul căsătoriei, sub regimul comunității legale, indiferent pe numele cui este scris actul (art. 339 Cod civil), plus veniturile din muncă și datoriile comune. Nu intră bunurile proprii enumerate de art. 340 Cod civil, cum sunt moștenirile, donațiile primite de unul dintre soți sau bunurile de uz personal.

Pe scurt

  • Masa partajabilă cuprinde bunurile dobândite de oricare soț în timpul comunității, cu titlu oneros (cumpărare, construire, schimb pe bani comuni).
  • Calitatea de bun comun nu trebuie dovedită; cine susține că un bun e propriu trebuie să o dovedească (art. 343).
  • Bunurile mobile aduse în căsnicie fără inventar se prezumă comune, până la proba contrară.
  • Comunitatea încetează, între soți, la data introducerii cererii de divorț sau, la cerere, de la data separației în fapt (art. 385).
  • Cotele se stabilesc după contribuția fiecăruia; până la proba contrară, contribuția se prezumă egală (art. 357 alin. 2).
  • Partajul se face la notar, dacă sunteți de acord, sau în instanță, dacă nu; se poate face și în timpul căsătoriei (art. 358).

Ce bunuri intră în masa partajabilă?

Intră tot ce s-a cumpărat, construit sau obținut în schimbul banilor comuni între data căsătoriei și data încetării comunității. Numele de pe contract, de pe factură sau din cartea funciară nu contează: bunul dobândit de oricare dintre soți este comun, „în devălmășie”, de la data dobândirii (art. 339).

  • Imobile: apartamentul, casa, terenul cumpărate în timpul căsătoriei, chiar dacă doar unul dintre soți a semnat.
  • Autoturisme și alte bunuri înmatriculate, cumpărate cu bani comuni.
  • Bani: soldurile conturilor, depozitele și economiile existente la data încetării comunității.
  • Veniturile din muncă și pensiile, care sunt bunuri comune dacă au devenit scadente în timpul comunității (art. 341).
  • Mobilierul și bunurile din locuința familiei, electrocasnicele, electronicele de folosință comună.
  • Fructele bunurilor comune, de exemplu chiria încasată pentru un apartament comun.

Pentru imobile, metoda de împărțire și variantele de atribuire sunt explicate separat în articolul cum se împarte casa în urma unui divorț.

Ce NU intră în masa partajabilă?

Nu intră bunurile proprii ale fiecărui soț, enumerate limitativ de art. 340 Cod civil. Acestea se preiau separat, înainte de împărțirea bunurilor comune (art. 357 alin. 1).

Bun Regim Ce trebuie să dovedești
Apartament moștenit sau primit prin donație propriu (art. 340 lit. a) certificatul de moștenitor sau contractul de donație; e comun doar dacă donatorul a prevăzut expres asta
Haine, obiecte personale propriu (lit. b) că sunt de uz strict personal
Echipamente pentru profesie propriu (lit. c) destinația profesională; excepție: dacă fac parte dintr-un fond de comerț comun
Drepturi patrimoniale de autor, mărci înregistrate propriu (lit. d) titularul dreptului; veniturile încasate din ele sunt însă comune (art. 341)
Despăgubiri pentru un prejudiciu, indemnizații de asigurare propriu (lit. f) actul de plată și cauza lui
Bun cumpărat cu banii dintr-un bun propriu vândut propriu (lit. g, subrogație) legătura directă dintre bani și noul bun: contracte, extrase, date apropiate
Bunuri dobândite înainte de căsătorie propriu pentru mobile: inventarul dinaintea căsătoriei; altfel se prezumă comune (art. 343 alin. 3)

Până la ce dată se stabilește masa partajabilă?

Comunitatea încetează între soți la data introducerii cererii de divorț (art. 385 alin. 1). Ce cumperi după această dată, din veniturile tale, nu mai intră în masa partajabilă.

Dacă v-ați separat în fapt cu mult înainte, oricare dintre soți, sau amândoi în divorțul prin acord, poate cere instanței să constate că regimul a încetat de la data separației în fapt (art. 385 alin. 2). Cererea contează mult când unul dintre soți a cumpărat bunuri importante în anii de separație. Până la lichidare, comunitatea subzistă atât pentru bunuri, cât și pentru datorii (art. 355 alin. 2).

Cum intră datoriile în partaj?

Partajul nu înseamnă doar împărțirea activelor, ci și „regularizarea datoriilor” (art. 357 alin. 1). Soții răspund cu bunurile comune pentru obligațiile contractate împreună, pentru cele legate de bunurile comune și pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei (art. 351).

Creditul ipotecar

Ratele plătite în timpul căsătoriei sunt considerate achitate din bani comuni. Ratele plătite după încetarea comunității de unul singur pot genera, de regulă, o creanță față de celălalt soț, de valorificat chiar în procesul de partaj. Păstrează extrasele de cont din care reiese cine a plătit și din ce sursă.

Bani comuni investiți în bunul propriu al unuia dintre soți

Exemplu (ilustrativ): ea are un apartament moștenit; în timpul căsătoriei, soții l-au renovat complet cu economii comune. Apartamentul rămâne bun propriu al ei, dar el poate pretinde, în principiu, partea sa din valoarea investiției comune. Situațiile în care s-a construit cu bani comuni pe terenul unuia dintre soți sunt mai complicate și cer o analiză atentă a probelor.

Cum se calculează cota fiecărui soț?

Mai întâi fiecare își preia bunurile proprii, apoi se determină cota-parte a fiecăruia la bunurile comune, după contribuția atât la dobândirea bunurilor, cât și la plata obligațiilor comune (art. 357 alin. 2). Legea prezumă o contribuție egală, 50%–50%, până la proba contrară.

Cel care cere o cotă mai mare trebuie să dovedească o contribuție mai mare, de exemplu venituri net superioare pe toată durata căsătoriei. Codul civil recunoaște munca în gospodărie și pentru creșterea copiilor drept contribuție la cheltuielile căsătoriei (art. 326), iar instanțele țin seama, de regulă, și de ea, așa că diferența de salariu nu duce automat la o cotă mai mare.

Partajul la notar sau în instanță?

Dacă sunteți de acord asupra bunurilor și a modului de împărțire, partajul se face prin act autentic notarial; dacă nu, prin hotărâre judecătorească (art. 355 alin. 1). Procedura judiciară este reglementată de Codul de procedură civilă, iar regulile de fond de Codul civil.

Partaj notarial Partaj judiciar
Condiție acord total asupra bunurilor și loturilor neînțelegere asupra bunurilor, cotelor sau valorii
Durată de regulă scurtă, după strângerea actelor de la câteva luni la ani, mai ales cu expertize
Probe actele de proprietate acte, martori, interogatoriu, expertize de evaluare
Moment în timpul căsătoriei, la divorț sau după odată cu divorțul sau separat, ulterior

Mulți soți aleg o înțelegere înainte de sărbători, pentru că un partaj amiabil scurtează considerabil drumul. Dreptul de a cere partajul nu se prescrie, deci poți cere împărțirea și la ani după divorț, însă probele se pierd odată cu trecerea timpului.

Checklist: ce pregătești pentru inventarul masei partajabile

  1. Lista tuturor bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, cu data și prețul aproximativ.
  2. Contractele de vânzare-cumpărare, extrasele de carte funciară, cărțile de identitate ale vehiculelor.
  3. Extrasele de cont la data cererii de divorț sau a separației în fapt.
  4. Contractele de credit și graficele de rambursare, cu dovada plăților.
  5. Actele care dovedesc bunurile proprii: moșteniri, donații, inventarul dinaintea căsătoriei, vânzarea unui bun propriu.
  6. Dovezi despre investițiile comune în bunurile proprii: facturi, devize, contracte cu constructori.

Greșeli frecvente

  • „E pe numele meu, deci e al meu.” Titlul nu decide regimul; decide momentul și sursa dobândirii.
  • Golirea conturilor înainte de divorț. Banii retrași rămân în discuție la partaj, iar mișcările apar în extrase.
  • Uitarea datoriilor. Un partaj fără regularizarea creditelor lasă loc unui al doilea proces.
  • Lipsa probelor pentru subrogație. Fără documente care leagă banii proprii de bunul nou, bunul poate fi tratat ca fiind comun.

Detalii despre asistența oferită de cabinet găsești pe pagina partaj bunuri comune București.

Întrebări frecvente

Cadourile de nuntă intră în masa partajabilă?

Depinde de cui au fost făcute și de intenția celui care le-a oferit. Darurile făcute ambilor soți la nuntă sunt, de regulă, tratate ca bunuri comune. Un dar făcut expres doar unuia dintre soți, de părinții acestuia de exemplu, poate fi bun propriu, dacă se dovedește donația.

Ce se întâmplă cu bunurile cumpărate în rate care nu sunt achitate?

Bunul intră în masa partajabilă, iar restul de credit intră la datorii. Instanța poate atribui bunul unuia dintre soți, care preia și datoria, cu obligația de a plăti celuilalt diferența de valoare. Banca nu e parte la partaj, deci contractul de credit rămâne valabil față de ea.

Poate un soț să ceară partajul fără divorț?

Da. În timpul căsătoriei, bunurile comune pot fi împărțite în tot sau în parte, la notar sau în instanță (art. 358). Bunurile atribuite devin proprii, cele neîmpărțite rămân comune, iar regimul comunității continuă.

Ce se întâmplă cu bunurile de la data separației până la divorț?

Implicit, comunitatea durează până la depunerea cererii de divorț. Dacă dovedești o separație în fapt anterioară și ceri asta, instanța poate fixa data încetării regimului mai devreme. Această cerere trebuie formulată expres, nu se aplică din oficiu.

Cine plătește evaluarea bunurilor?

Expertizele de evaluare se avansează de partea care le solicită sau sunt împărțite, la dispoziția instanței. La final, instanța repartizează cheltuielile de judecată potrivit regulilor procedurale. O listă de bunuri convenită dinainte poate reduce numărul expertizelor.

Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultanța unui avocat; pentru inventarul concret al bunurilor tale, contactează cabinetul.

Avocat Claudia Chiriță

Ai nevoie de un avocat de familie?

Problemele de natură juridică din familie necesită confidențialitate, profesionalism și o strategie bine construită. Programează acum o consultație juridică rapidă direct pe WhatsApp și hai să discutăm despre cazul tău.

Programează pe WhatsApp

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *